Arhive pe etichete: meditatia hridaya

Yoga pentru începători

Să te întorci spre tine însuți este, deloc paradoxal, o cuprindere a întregii lumi. Unirea totului în tine nu este doar o idee, ci însăși realitatea ta cea mai profundă. Dincolo de roluri, personalitate, orgolii, eșecuri sau reușite, ploi sau soare… Dincolo de toate poți să ajungi la tine. Yoga este unirea totului în Adevăr, în Esență. Poate mai mult ca oricând avem nevoie de Yoga pentru a fi noi înșine, pentru a putea să liniștim tumultul cotidian prin căldura și bunătatea sufletelor noastre. Yoga și foarte direct Hridaya Yoga – Yoga Inimii , a Sinelui – prin modalități meditative, prin energizare și purificare ne întoarce în frumusetea și pacea pe care de fapt niciodată nu le-am părăsit. Doar că asupra lor am lăsat, uitând cine suntem, am lăsat să se așeze văluri și văluri ce zi de zi ne-au făcut să ne simțim mai departe de noi înșime. De frumusețea și liniștea din adâncul nostru. Și așa, auzim mai mult zgomotele de afară, ajungem să ne atașăm de efemerități și dureri și neliniști și dorințe minore și furii și … Și noi? Când mai avem timp să fim cu noi, când ne mai ascultăm Inima?

Yoga nu înseamnă să devenim mai ciudați, să fugim de oameni sau să stăm singuri toată ziua… Este doar o nouă armonie pe care o putem aduce în fiecare zi prin practica unor meditații sau posturi meditative, sau respirații conștient trăite. Atât de mulți oameni aleargă în jurul blocului o oră pe zi, sau fac câteeva ore pe săptămână exerciții pentru creșterea forței musculare… Și toate acestea desigur au și efecte bune. Dar ele se adresează corpului fizic în primul rând. Învățătura yoga vorbește despre cele cinci corpuri ale omului. Cel mai grosier este cel fizic. Apoi urmează corpul energiilor, al mentalului inferior, mentalului superior și …. da… există și corpul de fericire. Avem atâtea minunății în noi.. De ce am rămâne doar in holul palatului și nu ne-am bucura de toată împărăția? Sau să zicem, de tot castelul? De ce nu am trăi conștient în acel Castel interior despre care vorbesc nu numai yoghinii ci și mistica profund creștină? De ce să nu acordăm fiecărei părți a ființei noastre timp și forță și atenție? Aceasta se poate prin repetarea unor tehnici specifice fiecărui nivel și totodată se poate merge mai în adânc, sau mai sus… În Inimă, în miezul de soare al ființei noastre numit Sine Suprem, Inima Spirituală sau in sanscrită – atman. Aici ajungem uneori spontan când suntem topiți în frumusețea mării, sau a cerului înstelat, sau în iubire. Atunci simțim că trăim cu adevărat și tot restul pare atât de palid față de această Realitate care …iată, acum cuprinde totul . Și pe noi și cerul și marea și totul …Totul…

Aceasta este yoga – fericirea recunoașterii minunii în noi și pretutindeni … Și iar unite toate în Inimă.

Pentru yoga în București sunați la 0731324239 și pt Brașov la 0731324241. O parte din practică se poate face și on-line cu cei care sunt din alte localități.

Sau căutați Centrul de meditație și yoga – Kamala. Pe internet kamala.ro

Scrie un comentariu

Din categoria Anunturi, Articole

Liniştirea minţii în meditaţia Hridaya

„Exista ritmuri respiratorii care faciliteaza linistirea mintii. Retentiile pe vid si pe plin de 2-3 secunde, introduse intr-un ritm respirator normal, sunt de natura sa genereze o stare de liniste si chiar vid mental care ulterior poate fi mentinuta pe intreaga durata a ciclului respirator si apoi pe intreaga durata a meditatiei.

In traditia buddhista, in meditatiile de tip Vipassana, exista diferite metode care au drept scop controlul mintii, pregatirea starii de luciditate si vigilenta a mintii, capabila sa investigheze apoi realitati din ce in ce mai subtile ale universului nostru interior, psihicul, starea mintii, tendintele launtrice, pentru ca ulterior sa fie pregatita pentru a investiga realitatile esentiale ale lumii. Astfel, se ajunge, in traditia buddhista, la starea de iluminare. Evident, aceasta apropiere de realitatea divina nu se mai face rational, dar mintea trebuie sa-si pastreze luciditatea pe intreaga durata a meditatiei.

Dar mintea, daca ramane focalizata pe o lunga perioada de timp asupra unui obiect, fara a se produce acel fenomen de transcendere spontana a ei (fenomen care cere o anumita experienta spirituala launtrica asociata evident cu anumite atitudini de abandon a cunoasterii discursive si implicit a mintii si a egoului), deci daca mintea ramane focalizata intr-un mod egotic asupra obiectului, exista o incrancenare si implicit apare apoi o stare de oboseala ce face ca mintea sa-si devieze atentia de la obiectul initial. Acesta este motivul pentru care, in pofida eforturilor depuse, constatam sau, mai bine zis, ne trezim la un moment dat ca mintea vagabondeaza.

Acesta este si sensul unei afirmatii pe care, in traditia crestina de aceasta data, sfantul Callistus o facea cu privire la minte care era comparata cu o apa care curge:

“Unele ape vii sau curgatoare curg repede, altele sunt linistite si calme. Primele, modificandu-se repede nu pot ramane murdare o lunga perioada de timp si chiar daca uneori devin usor incarcate de mâl, miscarea lor le curata din nou cu repeziciune. Dar daca curgerea apei se schimba si devine foarte lenta, apa este din nou usor umpluta de murdarii si ramane pentru lungi perioade asa, prin nemiscarea sa; si singura cale de a o curata este sa o faci sa curga mai repede.”

Putem intelege mai bine aceste afirmatii daca ne gandim la modul in care in buddhism se obtine starea de atentie a mintii si de vigilenta. Ei au constatat ca atentia constant indreptata asupra miscarii respiratorii este de natura sa linisteasca treptat mintea. In acest mod putem proceda si noi, mai ales la inceputul meditatiei, sau ori de cate ori observam ca mintea este dispersata, pentru a o pregati astfel in vderea “coborarii” in Inima.

În meditatiile de tip Vipassana se ofera diferite tehnici prin care mintea devine constienta asupra unor senzaţii ale corpului fizic, provocate, în general, de respiraţie. De exemplu, focalizarea se realizează succesiv asupra ombilicului şi asupra vârfului nasului, corespunzător inspiraţiei şi respectiv expiraţiei. Senzaţiile corporale pe care respiraţia le generează pot fi resimţite pe întreg acest traseu, în diferite părţi ale corpului. Evident, ombilicul nu este o parte a aparatului respirator, dar senzaţiile asociate respiraţiei pot fi cu siguranţă percepute acolo (vorbim si in hatha yoga de respiratie abdominala).

În meditaţia de Revelare a Inimii Spirituale, pentru că centrarea si implicit focalizarea mintii se realizează în Inimă sau mai bine zis in zona de proiectie a Sinelui, in mijlocul pieptului, usor spre dreapta, putem să amplificăm in mod suplimentar această forţă a focalizării şi să o reîntărim prin atenţia asupra senzaţiilor pe care respiraţia le creează în zona pieptului în punctul situat în extremitatea din dreapta a inimii fizice.

Prin urmare, focalizarea asupra senzaţiilor respiratorii în zona pieptului, vor ajuta mintea să se focalizeze cât mai des asupra realitatii spirituale a Inimii. Constientizarea constanta a senzatiilor respiratorii la acest nivel confera acel dinamism al atentiei la care se referea sfantul Callistus, prevenind astfel „mâlul”, caracterul greoi si opac al mintii care oboseste in concentrare si devine “statuta”.

În meditaţiile de revelare a Sinelui şi în general urmând această metodă, se ajunge treptat să căpătăm o bucurie şi o obişnuinţă divină a centrării spontane în Inima Spirituala, fiind atenti la senzatiile foarte fine asociate respiratiei in aceasta zona (a pieptului). (Precizam ca acest gen de constientizare nu are nici o legatura cu amplitudinea respiratiei sau felul respiratiei. Prin aceasta nu ne referim la faptul ca respiratia ar trebui sa devina mai scurta, sa se realizeze predominant toracic sau sa implice vreo modificare a ritmului respirator.)

Procedand cat mai des astfel se ajunge la o intimitate in universul spiritual al Inimii si se obtine o divina obisnuinta a centrarii in Inima care se poate mentine oricand, de exemplu chiar si inainte de a adormi si care se va resimti apoi spontan si in timpul somnului, in vise sau imediat la trezirea din somn, ca si cum am veni din lumea somnului cu continuitatea acestei centrari in Inima.”

                                                                                                                         Note de curs – Sahajananda

Scrie un comentariu

Din categoria Articole