Arhive pe etichete: pace

Dasha Maha Vidya pentru o transformare deplină

Maha Vidya yoga este o cale spirituală ce vizează transformarea printr-o sadhana (practică) ce implică folosirea meditaţiei, mantrelor, yantrelor , ritualurilor şi a unor tehnici speciale (asana, pranayama). Este un domeniu ce implică descoperirea Înţelepciunii ce te poate duce la recunoaşterea Inimii Spirituale (atman). Este o parte importantă din tantra şi a constituit o adevărată revoluţie a acestui sistem. În centrul său este shakti, energia fundamentală ce ajunge să fie cunoscută în cele mai profunde aspecte ale ei, acelea care conferă înţelepciunea. În India se consideră că nu poate exista desăvârşirea spirituală fără binecuvântarea obţinută prin cunoaşterea celor zece mari înţelepciuni – Dasha Maha Vidya. Şi înţelegem de ce se afirmă acest lucru pe măsură ce vedem că întreaga noastră viaţă, toate idealurile noastre sunt încununate de împlinire prin înţelepciune. Iar Înţelepciunea este descrisă complet chiar de Dasha Maha Vidya. Fie că este vorba de recunoaşterea

-eternităţii din noi prin intermediul înţelepciunii revelate de lui Kali

-compasiunii şi capacităţii de a ajuta prin Tara,

-frumuseţii şi iubirii prin Tripura Sundari

-infinitului prin Bhuvaneshvari

-focalizării pline de forţă prin Tripura Bhairavi

-transcenderii minţii prin Chinnamasta

-energiei beatifice a vidului prin Dhumavati

-fascinaţiei divine prin Bagala

-armoniei creaţiei prin Matangi

-splendorii şi fericirii eliberatoare prin Kamalatmika.

Cunoşterea acestor Căi, deşi prin modalităţi aparţine metodologiei tantrice, are un caracter ce conduce spre universalizare. Înţelepciunea nu a fost niciodată proprietatea vreunui sistem filozofic, sau religii sau dogme. Tocmai de aceea, oricine poate să evolueze, să se transforme prin Dasha Maha Vidya.

De exemplu, orice om, pe măsură ce atinge niveluri tot mai înalte de conştiinţă, asimilează gradat înţelepciunea lui Kali, prin care înţelege că este etern. Sau devine plin de forţă şi nestăvilit în elanul său mistic prin Bhairavi… Exemplele pot oricât continua pentru că Dasha Maha Vidya ne pătrunde toată existenţa. De la cele mai simple aspecte până la revelarea Inimii noastre.

Publicitate

Scrie un comentariu

Din categoria Tantra Shastra

Tara descrisă de Frawley

În forma, culoarea și aparența lui Tara putem găsi multe simboluri și înțelesuri, în special în lumina faptelor prin care ea este binecunoscută. Există în tradiția budistă multe înfățișări pe care Tara le poate lua, așa cum se poate vedea din cele 21 de forme, cele 8 Tara-e care ne salvează din cele 8 pericole și rugăciunile respective către ele. Tara este, totuși, cel mai adesea cunoscută în 2 forme: Tara cea albă și Tara cea verde.

Tara cea verde e văzută ca aducând pacea, salvând ființele din pericole și temeri. Ea este, așa cum și numele o sugerează, de culoare verde, simbol al acțiunii care trezește și al compasiunii active; în corelație cu aceasta este legătura ei cu Amoghasiddhi care domnește asupra familiei de Buddha-și ai acțiunii. Astfel, Tara acționează doar pentru binele adoratorilor ei și este rapidă în ceea ce face.

Tara cea albă este caracterizată de cei 7 ochi ai săi, trei pe faţă, câte unul pe fiecare palmă și câte unul pe talpa fiecărui picior. Ochii aflați pe fața ei semnifică puritatea corpului, vorbirii și minții. Cei de pe mâini și picioare reprezintă cele patru calități nelimitate ale unui bodhisattva: compasiunea, bunătatea iubitoare, bucuria și egalitatea.

Tara cea albă este populară pentru că este cunoscută ca oferind binecuvântarea pentru o viaţă lungă. Din acest motiv, mulți practicanți primesc inițierea în Tara cea albă și realizează practica corespunzătoare când devin bolnavi. Ea va veni în ajutorul lor și îi va salva de la boală și moarte.

Tara cea albă este cunoscută ca fiind Chintamattra Cakra, ”Roata care împlinește toate dorințele” , nume care vine de la mantra rădăcină aflată în inima ei.

În filozofia budistă se arată că există trei corpuri (kaya) ale unui Buddha. Ele sunt Dharmakaya, Corpul Adevărului, Samboghakaya, Corpul Fericirii complete și Nirmanakaya, Corpul emanației. Dharmakaya e lipsit de formă, reprezentând unirea ființei iluminate cu vidul atotpătrunzător. El nu există ca un loc anume, ci ca o realitate ultimă a unui fenomen. Shamboghakaya și Nirmanakaya sunt amândouă, pe de altă parte, corpuri ale formei. Shamboghakaya este o proiecție spontană a lui Dharmakaya. El este creat de dorința unui Buddha de a ajuta toate ființele.  El are o natură pură. Nirmanakaya este cel mai de jos nivel, cel al formei fizice a unui Buddha (care are cele 32 de trăsături majore și cele 80 de trăsături minore ale înțelepciunii). Nirmanakaya apare în tărâmul uman pentru a revela dharma când condițiile sunt propice. Cele trei kaya pot fi descrise cel mai bine unul în relație cu altul în felul următor: în timp ce Dharmakaya este produsul direct al pătrunderii unui Buddha în natura ultimă a realității – înțelepciunea sa –, cele două corpuri cu formă sunt rezultatul motivației altruiste de a-i ajuta pe ceilalți. Prin urmare, ele sunt infinite în număr, manifestându-se prin timp și spațiu oricând și oriunde sunt ființe capabile să fie conduse spre eliberare. Prin urmare, deși corpurile cu formă sunt produse de compasiunea unui Buddha, apariția lor este corelată cu meritele celorlalți.

Tara personifică aceste trei kaya în mod perfect, însă datorită lipsei noastre de realizare tindem să o percepem ca existând doar în Nirmanakaya, în statui, artă, mari învățători, frați întru comunitatea spirituală și așa mai departe. ”În cele din urmă tot ce apare în Nirmanakaya este recunoscut ca fiind propria ei emanație și este experimentat ca absolut inseparabil de vidul lui Dharmakaya și de claritatea lui Sambhogakaya.” (Chagdud Khandro).

Tara Tantra implică trei practici – una exterioară, una interioară și una secretă – și diferite inițieri care sunt necesare pentru fiecare dintre aceste practici. Astfel, cu fiecare inițiere diferită, bazată pe diferitele nivele ale practicii tantrice, fiecare ritual este unic în execuția și reprezentarea sa. Aceste ceremonii, cunoscute ca fiind o ”transmisie de putere (wang kur)”, implică vizualizări, mantra-e, mudra-e și utilizarea obiectelor rituale. Este în esență o ”permisie” și este considerată ca atare. Inițierea este o purificare a corpului, minții și vorbirii și ne permite să medităm asupra zeității, să recităm mantre și să intrăm în starea de contemplare a zeității (samadhi).

Buddha își sfătuiește discipolii că, dacă doresc să continue pe această cale, ei trebuie să înceapă să implice diferitele tipuri de înțelepciune în practica lor. Prin intermediul acestei înțelepciuni, și doar prin această înțelepciune, discipolul este capabil să atingă cunoașterea vidului. Astfel, Tara este însăși manifestarea potențialului nostru. Dincolo de convenții, concepții și desemnări, ea este încarnarea vidului. Pentru că este vidul, ea nu are nici o formă și există ca și Dharmakaya. Cu toate acestea, așa cum s-a arătat mai devreme, Tara este de asemenea capabilă să se manifete ca Sambhogakaya. La acest nivel ea ne apare. Ea este, alături de alte zeități, natura pură a minții, perfecțiunea cunoașterii și vidul. Din acest motiv, Tara ajunge să fie cunoscută ca fiind ”mama tuturor Buddha-șilor”.

Tara este ”mama” pentru că activitatea ei face ca ființele să se înalțe către iluminare.

Ideea principală din spatele ritualurilor și practicilor este, în esenţă, să stabilească o conexiune cu acea zeitate. În aceste ritualuri, există mai multe faze diferite, fiecare dintre ele urmărind să adâncească legătura dintre practicant și zeitate. Aceste faze includ vizualizări, ofrande, rugăciuni și mantra-e. ”Prin intermediul ritualului, mintea noastră este imprimată de prezența și binecuvântarea zeiței.” (Bokar Rinpoche 63). Pentru a crea această imprimare, trebuie să ne folosim corpul, vorbirea și mintea…

Folosind corpul nostru, creăm un altar, oferim ofrande, ne așezăm în postura corectă de meditație și realizăm mudra-ele specifice. Aceste acțiuni sunt văzute ca o ofrandă adusă zeității sau chiar o invitație. Prin aceste acțiuni, prin ”completa implicare a persoanei noastre”, efectul ritualului asupra minții este mărit. Vorbirea noastră este utilizată pentru a recita mantra-e și diferite texte pe parcursul practicii noastre, servind drept suport pentru acțiunile corpului și minții. Vorbirea noastră evocă astfel ceea ce mintea noastră gândește și corpul arată. În cele din urmă, mintea noastră este principalul realizator al ritualului, concentrându-se și focalizându-se în toate fazele ritualului: ”găsirea refugiului, dezvoltarea motivației pentru trezire, consacrarea ofrandelor, invitarea zeității, vizualizările, ofrandele, omagiul, recitarea mantra-elor, cererea iertării pentru greșelile făcute în timpul ritualului, plecarea zeității, dizolvarea vizualizării și dăruirea”.

În întreg, ritualul lucrează pe câteva nivele ale intenției. El există ca și purificare, îndepărtând vălurile obscurității construite de propria noastră minte aflată în greșeală și de iluziile ei. În plus, suntem capabili să câștigăm merit și să începem să construim o karma pozitivă, creând un efect de durată asupra vieții și practicii noastre. Cel mai mult însă, ritualul ne pregătește pentru manifestarea Corpului de Fericire – arătându-ne astfel că adevăratul potențial al minții noastre nu este cu nimic separat de zeitatea însăși. Un alt aspect al practicii lui Tara este rugăciunea și omagiul. Recitarea rugăciunilor și a mantra-elor în timpul muncii, zi și noapte, în toate aspectele vieții de zi cu zi era o practică comună printre tibetanii tradiționaliști. Până în zilele noastre, mulți membri ai comunității laice au un sentiment de puternică credință și devoțiune față de Tara, încrezători că ea îi supraveghează și le oferă protecție. Chiar și pentru cei care nu pot înțelege conceptele filozofice subtile și înțelesurile din spatele unor astfel de rugăciuni și omagii, devoțiunea este totuși un fundament al vieții și al practicii.

La un nivel ultim, atingerea unei pure înțelegeri a vidului și a influenței sale atotpătrunzătoare este dobândirea unui nivel de uniune cu zeitatea – avem amândoi o aceeași esență: adevărul ultim, pura natură a minții, eliberarea de dualitate și convenționalitate. Până când atingem acest nivel, totuși, vedem zeitatea ca fiind ceva exterior față de noi înșine; de aici nevoia noastră de a cere ajutor și ghidare de la ea. Și pentru scopul nostru limitat, zeitatea apare ca venind către noi, oferindu-și binecuvântările și protecția. Meditația implicând zeitatea este o altă metodă de a demonta punctele de vedere greșite, comparabilă astfel cu scopul aflat în spatele rugăciunii. Maniera în care în mod obișnuit percepem zeitatea este duală – există un ”Eu” și, separat, există zeitatea, ”celălalt”.

Adevărul, totuși, este că Tara (și toate celelalte) încarnează adevărata natură a minții. Ea este dincolo de convenții și nu depinde de dualismul lui ”eu” și ”celălalt”. Bucurându-se de fericirea pură, eliberată de suferință, Tara este indicatorul unui nivel pe care trebuie să ne străduim să îl atingem. De notat totuși că asta nu implică absenta manifestării și că manifestarea este dincolo de dualitate (Bokar Rinpoche).

Principalele acțiuni ale lui Tara sunt îndepărtarea de adoratorii ei a temerilor și pericolelor. Ca ființe nerealizate, experimentăm două tipuri de frici – să nu obținem ceea ce vrem și să nu fim capabili să stopăm pericolele, amenințările și alte situații care ne-ar putea răni. Adevărata cauză a fricii totuși este Ignoranța noastră Fundamentală – ego-ul nostru, care tinde către un sine inerent –, cu cât este ”eu-l” mai măreț și atașamentul de el mai mare, cu atât este mai mare frica. Trăind într-o lume care pare să fie incapabilă să ofere ajutor în mijlocul unei astfel de disperări, ne îndreptăm către buddha-și și bodhisattva-și. Aici intervine rolul lui Tara ca fiind acțiunea tuturor buddha-șilor îndreptată spre eliminarea fricii și a pericolelor.

În realitate însă, Tara nu este exterioară. Mai degrabă ea este o reflexie a adevăratei noastre naturi.

Zeii sunt peste tot în jurul nostru – nu este nici o diferență între ei, ci doar diferite statui ale lor – însă datorită propriei noastre ignoranțe nu suntem incapabili să vedem asta. Aceasta nu este o calitate obișnuită. Trebuie să fim foarte muncitori și să avem o deplină credință în Dumnezeu, și să nu devenim descurajați. Rugăciunea nu te ajută să primești nimic. Rugăciunea îți arată credința în Dumnezeu ca fiind cel care te ajută în suferința ta. Oferind ofrande și rugându-ne lui Tara, putem dobândi compasiunea ei. Dacă ne rugăm, Dumnezeu este pretudindeni.

2 comentarii

Din categoria Tantra Shastra

Atitudini in Hridaya-Yoga

Scrie un comentariu

Din categoria Conferinte video

Câteva caracteristici ale celor zece Maha Vidya

Înţelepciunea este revelată prin zece căi în tantra. Ceea ce este specific tuturor acestora este atât exaltarea dorului de Sublim, cât şi chemarea mistică profundă. Unde, dacă nu în Misterul lui Kali, poţi să intuieşti eternitatea? Unde, dacă nu în lumina Tara-ei, găseşti alinarea, în iubirea din Sundari – esenţa vieţii,  în expansiunea lui Bhuvaneshwari –  cunoaşterea nelimitată, în focul lui Bhairavi – concentrarea perfectă, în discernământul lui Chinnamasta – transcenderea minţii, în inefabila  Dhumavati – pacea absolută, în forţa lui Bagalamukhi – fascinaţia divină, în armonia lui Matangi – desăvârşirea, în splendoarea lui Kamalatmika – încununarea fericirii?

Ele nu sunt diferite înţelepciuni, ci sunt 10 manifestări ale lui Kali. Dasha Maha Vidya începe cu Kali, care nu este prima dintre ele, ci este câmpul energiei prin care toate se desfăşoară.

Iată cum sunt prezentate în textele tantrice, pe scurt, Dasha Maha Vidya:

Kali însăşi este considerată Shakti Yoga sau energia în yoga. Energia lui Kali este Kriya Shakti, energia de acţiune a oricărui proces yoghin interior care ne conduce de la nefiinţă spre fiinţă, de la multiplicitate spre unicitate. Aceasta se produce prin trezirea lui Kundalini Shakti. Kriya shakti a lui Kali din yoga inversează procesul creaţiei, ducându-ne de la multiplicitate spre unicitate. Fiecare dintra Dasha Maha Vidya reprezintă o parte din Kali.

Tara cuprinde Tarana shakti sau capacitatea sau puterea de a ne salva, de a ne scoate din ignoranţă şi de a ne duce spre iluminare. Tara ne dăruieşte cunoaşterea fiecărui plan al existenţei. Ea este ghidul interior şi marea preoteasă a ascensiunii spirituale. Tara ne ajută să depăşim obstacolele, să trecem de oceanul de ignoranţă.

Maha Vidya cunoscută sub numele de Sundari este expresia frumuseţii şi a încântării. Ea este Sundari a lui Kali, frumuseţea şi încântarea inerente în Kali, inerente procesului yoghin. Odată ce am trecut prin Kali şi am fost conduşi de Tara către în sus, descoperim frumuseţea şi încântarea ca forţe interioare prin Sundari. Calea spirituală nu vorbeşte numai despre renunţare, austeritate sau moarte. Este totodată căutarea frumuseţii celei mai înalte, a încântării, căutarea unei frumuseţi şi a unei încântări mai înalte decât cele care pot fi găsite în forme, obiecte, evenimente, experienţe ce ţin de această lume. Această căutare a încântării interioare ne conduce spre Sundari. Sundari este Akarshana shakti, forţa atracţiei Divinului, care ne conduce în iubire, în aspiraţia de a ne reîntoarce spre Inima noastră.

Sundari este puterea atracţiei lui Kali şi ea este energia vieţii eterne.

Bhuvaneshvari  este aspectul divin al mamei care guvernează întregul univers, mişcarea timpului şi orientarea obiectelor în spaţiu. Puterea sa este Vikasana shakti, puterea de a face totul clar sau evident. Aceasta duce la manifestarea întregii creaţii. Ducându-ne spre interior, trecem dincolo de tărâmul uman, dincolo de forţele naturii şi ajungem în contact cu această putere guvernatoare, măreaţă a mamei divine. Doar prin această putere toate lucrurile pot să existe, să acţioneze. Sub această putere a lui Bhuvaneswari, a viziunii ei, ea restructurează perspectiva noastră asupra vieţii în conformitate cu înţelepciunea ei, cu graţia ei, dăruindu-ne un simţ al libertăţii, al expansiunii, al bucuriei în toate acţiunile, amplificând influenţa lui Sundari. Ea creează spaţiul şi libertatea noastră interioară.

Bhairavi este forma cea mai aprigă a lui Kali. Ea reprezintă focul lui Kali ascuns în lumea materială, în natură şi în cele mai ascunse locuri ale corpului şi ale minţii noastre. Odată ce este trezită, ea iniţiază şi propulsează procesul înălţător în yoga interioară, printr-o cale foarte puternică. Pavitra karana shakti este puterea purificatoare. Acţiunile ei le preced pe cele ale lui Kamala. Focul lui Bhairavi poate să distrugă toate forţele ostile. Focul lui Bhairavi duce la transmutarea energiilor, elanurilor în Inima fiinţei.

Kali devine Bhairavi pentru a proteja, pentru a purifica, pentru a ne transforma.

Chinnamasta este o formă şi mai puternică a lui Kali. Ea este o dezvoltare mai amplă a energiilor lui Bhairavi. Este focul din al treilea ochi care deschide Sahashrara, prin tăierea simbolică a capului. Aceasta permite sângelui devoţiunii inimii spirituale să se reveleze şi să devină soma, fluviu de beatitudine şi de încântare. Lumina lui Chinnamasta îndepărtează ignoranţa. Ea este Chhedana shakti sau puterea de a tăia, care, la cel mai înalt nivel, este puterea unei percepţii adânci, discriminarea, discernământul sau viveka.

Dhumavati este cunoscută ca jiestha sau forma mai în vârstă a lui Kali. În cazul ei, este vorba despre avarana shakti, puterea de a ascunde, de a tăinui. Este deseori simbolizată ca o forţă care însoţeşte sărăcirea, suferinţa, dezamăgirea, tristeţea. Dar acesta este doar un aspect al naturii sale. Dhuma este fumul. Fumul lui Dhumavati este de asemenea parfumul de tămâie, fumul de tămâie care ne inspiră. Ea este noaptea primordială în care descoperim originile luminii eterne.

Bagalamukhi este un alt aspect plin de forţă al lui Kali. Este puterea stopării, a neutralizării, este Stambhana shakti. Este energia lui Kali cunoscută ca arma sa. Arma sa este aceea a mantrei şi a luminii. Această armă nu este doar caracterizată de putere, ci şi de frumuseţe. Ea ne hipnotizează cu frumuseţea ei, ne copleşeşte. Se consideră că Shakti este arma lui Shiva. Kali, ca fiind această armă, este Bagalamukhi, focul radiind galben sau forţa lipsită de frică a purei conştiinţe. Prin Bagalamukhi, energia lui Kali ne poate opri mişcarea în timp şi spaţiu şi ne poate duce în infinit, în eternitate.

Matangi este forma lui Kali care guvernează forţele naturii în lumea exterioară şi ne dăruieşte ajutorul ei, ghidarea ei. Ea ne ajută inclusiv prin animale, păsări, plante, flori. Ea este Kali ca Natura care ne înconjoară. Ea este puterea de seducţie a lui Kali sau Mohana shakti, farmecul interior care ne duce în profunzimile fiinţei. În felul acesta, ea este un alt aspect al lui Sundari sau Sundari în plină acţiune pe pământ, prin natură. Cu toate acestea, Matangi are şi ea aspectele ei de forţă. Ea ne aduce toate forţele naturii în ajutor în sprijinul sadhanei noastre. Ea este totodată farmecul lumii interioare. Ea este cea prin care acţionează puterea creatoare şi vindecătoare a întregii naturi.

Kamala este aspectul de abundenţă al lui Kali. Prin aspectul prosperităţii, Kamalatmika ne ajută să intrăm în interior, unde găsim o abundenţă de bucurie, frumuseţe, fericire, încântare. Ea reprezintă abundenţa interioară. Acesta este rezultatul cel mai înalt al dansului lui Kali prin cele 10 Maha Vidya. Kamala cuprinde Pusthikarana shakti sau energia hrănirii, ultimul aspect care se revelează al lui Sundari, totodată şi ca expansiune a lui Sahashrara. Ea este frumuseţea percepţiei renăscute din experienţa infinitului şi a eternităţii prin graţia lui Kali cea neagră.

Kali este Dasha Vidya Atmika, întruchiparea celor 10 forme ale înţelepciunii.

Scrie un comentariu

Din categoria Tantra Shastra

Golful ca un suflet

Eram la mare, în Grecia. Coboram de pe un munte  spre plajă. Nu se vedea marea printre copacii deși. Și la un moment dat, ea a apărut. Splendidă, albastră și turcoaz, verde și senină. Dar ceea ce m-a făcut să încremenesc a fost limpezimea ei. Deși eram sus, pe acea pantă a muntelui, vedeam adâncurile ei foarte clar. Soarele deslușea pentru privirea mea relieful cutat ascuns de perdeaua valurilor de apă. Ierburile se mișcau și ele stăpâne pe teritoriul lor, pietrele nu-și mai întunecau contururile. Ca și cum totul se revela cu sobrietate printr-o atmosferă ce-mi aducea totul în suflet. Și acum când scriu degetele se opresc din când în când, dar nu pentru că șovăie ci pentru că simt că mă cuprinde aceeași nemișcare de atunci. Gândește-te că brusc te-ai afla în fața a ceva extraordinar de măreț, copleșitor ca un gigant căruia îi ajungi până la glezne. Dar el nu te sperie; întreaga impresie pe care ți-o produce este condensată în uimire, minunare pentru că este o uriașă frumusețe. Și te simți mic, dar nu neimportant. Totul intră în tine. Și întreaga perspectivă se modifică. Ajungi tu însuți cât toată marea, dar nu doar atât. Începi să simți că acel colț de lume este îmbrățișat de restul cerului și de restul universului. Și atunci vezi cât de mare ești tu însuți și cum poți să cuprinzi totul doar prin admirație și contemplare. Acea mică plajă e ca un suflet. Golful rotund se înghesuie afectuos în coama dealului și a pădurii. Verdele apei se răsfiră printre stâncile malului și ajunge la copaci amestecându-se ca la începuturile creației. Albastrul mării se ridică și se regăsește tăcut în ceruri. Seninul, doar seninul mai vorbește. Și când îi auzi șoaptele simți că poți să mori chiar atunci și chiar acolo, întrepătruns cu frumusețea.  În fața acelei frumuseți nu mai ai cum să exiști tu. Ea umple totul.

Scrie un comentariu

Din categoria Articole