Arhive pe etichete: sacrificiu

Extrase din buddism despre Chinnamasta

În buddism Chinnamasta este adesea numită Chinnamunda, Varjrayoghini sau Vajravarahi, cele trei forme diferite având reprezentări aparte şi făcând parte dintre fiinţele supranaturale numite dakini. În tibetană numele pentru dakini, khandroma înseamnă ”cea care merge în cer” sau ”cea care dansează în cer”.  Chinnamasta, îl ajută pe discipol să taie legăturile şi ataşamentele faţă de ceea ce este efemer şi să învingă frica care îl ţine departe de Realitatea existenţei.

Întâlnirea unei Dakini nu este ceva uşor. Pentru a le întâlni trebuie să laşi deoparte prejudecăţile,  să abandonezi conceptele lumeşti şi să intri în necunoscut, în neexplorat, în inimaginabil. Şi este nevoie de curaj pentru aceasta.

Un yoghin tibetan numit Kyungpo Naljor a vizitat India de mai multe ori în căutarea unui învăţător care să îi arate drumul către Iluminarea deplină. Toţi învăţătorii pe care i-a întâlnit însă i-au spus că trebuie să încerce să o întâlnească pe Niguma, o yoghini care a fost discipola şi consoarta tantrică a lui Naropa, unul din faimoşii maeştri ai liniei lui Milarepa.

Numai auzind numele lui Niguma sufletul lui Khyungpo Naljor s-a umplut de o mare fericire şi a plecat să o caute. I s-a spus că ea a depăşit orice dependenţă de corpul fizic, dar uneori apare într-un anumit cimitir.

Când a ajuns în cimitir, yoghinul neînfricat s-a aşezat în mijlocul cadavrelor şi a animalelor sălbatice care se aflau acolo. A avut viziunea unei Dakini roşie. Dansa extatic pe cer, mult deasupra capului său. Uneori se multiplica în mai multe zeiţe dansând, umplând cerul, iar alte ori era doar ea, imensă, pe cerul de deasupra lui.

Khyungpo Naljor a realizat că se află în prezenţa lui Niguma şi a cerut învăţătura. Dar Dakini i-a spus că ea este un căpcăun şi când vor sosi însoţitorii ei, se vor hrăni cu sângele lui. Ar fi bine să fugă cât timp mai este încă întreg. Dar Kyungpo Naljor cu un mare curaj a ignorat această ameninţare şi a continuat să ceară învăţătura. Văzând că nu îl poate speria, dakini a schimbat tactica. I-a cerut o mare cantitate de aur pentru învăţătura ei. (în tantrism este ceva obişnuit să se ofere ceva de valoare pentru iniţiere, pentru a demonstra că cel care caută învăţătura este dornic de aceasta, este serios în aplicarea ei şi este recunoscător pentru bogăţia spirituală la care are acces prin iniţiere).

Kyungpo Naljor a adunat mult aur pentru a căuta învăţătura în India şi cu mult respect i l-a oferit pe tot lui Dakini. Fără ezitare aceasta a aruncat aurul în junglă, arătând că este complet detaşată de posesiunile lumeşti.

Dacă până în acel moment yoghinul mai avea vreo îndoială, aceasta a fost ştearsă de completa detaşare a lui Dakini faţă de acea mare bogăţie. El a ştiut atunci că are în faţă un învăţător iluminat. În continuare Dakini a început să-i ofere iniţierea, mai ales în vis.

Vajrayoghini (Dorje Naljorma) este una din cele mai importante dakini din tradiţia tibetană. Ea poate lua diferite forme. Cel mai adesea Vajrayogini apare ca o fată de 16 ani, vârstă considerată de indieni ca fiind floarea tinereţii. Este virgină, simbol al inocenţei ei depline în samsara. Ea dansează, abandonându-se inspiraţiei legii divine (dharma). În mâna dreaptă are o secure pe care o ţine deasupra capului. Este un instrument brutal, folosit de măcelari. Are un mâner în formă de vajra şi lama este foarte ascuţită. Cu ea dakini taie toate ataşamentele în special ataşamentul de corpul fizic. La fel ca în simbolismul lui Chinnamasta, Vajrayogini îl dezleagă pe adorator de iluzia lumii efemere şi schimbătoare. Pentru cei ezitanţi şi fricoşi, securea este o ameninţare. Pentru cei curajoşi este o invitaţie să se aproprie pentru a le fi tăiate toate limitările.

În mâna stângă ea ţine în dreptul inimii cupa dintr-un craniu a Vidului, non-dualităţii, nediferenţierii. Ea este umplută cu nectarul Marii Beatitudini pe care ea o oferă ca pe un vin adoratorilor săi.

Pe capul său se află o tiară, pentru că ea este bogată spiritual. Însă aceasta nu este făcută din pietre preţioase, ci din 5 cranii care amintesc de Înţelepciunile celor 5 buddhaşi (înţelepciunea realizării, oglindirii, discriminării, egalităţii, atotcuprinzătoare), într-o formă care nu poate fi ignorată. În jurul gâtului are o ghirlandă de 50 de capete tăiate simbolizând cele 50 de litere ale alfabetului sanscrit şi arătând faptul că vorbirea ei este purificată până la cel mai subtil nivel. De asemenea această ghirlandă simbolizează ciclul neîntrerupt de naştere şi moarte al vieţii. Pentru că dakini este dincolo de acesta, viaţa şi moartea devin ornamentele ei. Pe pieptul ei se află o oglindă în care toate fiinţele pot să vadă rezultatele acţiunilor lor trecute.

Ea dansează cu piciorul drept ridicat şi cel stâng îndoit astfel în cât ele formează o formă ca de arc şi săgeată. Arcul şi săgeata sunt simboluri importante în tantra pentru că simbolizează inseparabilitatea dintre înţelepciune şi metoda de a ajunge la ea.

Întreaga mişcare a corpului ei este îndreptată către în sus şi pare că sare atunci când dansează ca şi cum ar fi nerăbdătoare să se urce la cer, într-o dimensiune mai înaltă a existenţei. În frunte are al treilea ochi pentru că e capabilă să vadă un adevăr mai înalt, o înţelepciune de dincolo de dualitate.

Vajrayogini este o figură centrală în tummo, yoga căldurii interioare, prima dintre cele 6 doctrine ale lui Naropa şi Niguma. Această practică avansată poate să mărească temperatura corpului făcându-l pe cel care o practică imun la frig. Acesta este însă doar un efect secundar exagerat de către unii scriitori din vest. Scopul principal al practicii este armonizarea energiilor , dinamizarea lui sushumna nadi., trăirea unităţii divine. Aceasta produce o experienţă de intensă beatitudine. Combinaţia dintre experienţa beatifică şi vid este o modalitate foarte eficientă pentru a dobândi realizarea ultimă. Vajrayogini reprezintă uniunea dintre vid şi beatitudine.

Într-o altă reprezentare a lui Vajrayoghini, numită Vajravarahi (Dorje Phamo), ea poartă în păr capul unui mistreţ. Mistreţul este un simbol budist al ignoranţei care apare în centrul lui Bhavacakra sau Roata Vieţii într-un fel de dans cu şarpele urii şi cocoşul dorinţelor. Fiecare din aceste animale muşcă coada celui din faţă într-un fel de cerc. Mistreţul din părul lui Vajravarahi este ca un trofeu care arată că ea a retezat capul ignoranţei cu securea ei şi a făcut ca dansul samsara-ei să înceteze.

O altă iniţiere tibetană în care apare Vajrayoghini este Chod. Este o foarte puternică afirmare a credinţei în nodualitate şi un test al curajului spiritual. Pentru a o realiza te duci într-un loc izolat, care inspiră respect sau chiar teamă. Acolo, după diferite pregătiri, îţi vezi conştiinţa cum se separă de corp şi devine o dakini care apoi îţi taie corpul în bucăţi şi îl oferă, într-o formă transmutată, tuturor fiinţelor spirituale ca pe o ofrandă şi tuturor fiinţelor vii ale lumii obişnuite ca un act de compasiune. Este un mod foarte eficient de a reaminti ideile spirituale de impermanenţă, insubstanţialitate şi non-dualitate şi pentru a atinge o stare de completă încredere în Dumnezeu, dincolo de frică sau speranţă.

Prajna Paramita ne învaţă că odată ce am renunţat la gândirea conceptuală, vidul este revelat ca fiind plin. El nu este o pustietate moartă ci un pântece vibrant al conştiinţei din care totul se naşte. Învăţătura oferirii propriului corp ca nectar tuturor fiinţelor vii (chod) ne arată că acesta nu este doar un simplu sacrificiu de sine care conduce la moarte, ci o generozitate care provine dintr-o inimă deschisă, bazată pe înţelegerea faptului că totul este impermanent în dualitate şi că nu există o existenţă separată, individuală. În această stare Machig (iniţiatoarea tehnicii numită chod) a fost capabilă să-şi ofere corpul ca hrană armatei de demoni interiori.

Să vedem puţin care a fost povestea vieţii acestei femei deosebite, considerate de tibetani ca fiind o dakini.

Ea spunea

În acest moment e şansa ta.

Priveşte esenţa minţii.

Când priveşti mintea,

nu e nimic de văzut.

Când nu vezi nimic,

percepi esenţa lucrurilor.

Ea s-a născut în 1055 d.H. Într-un timp de mare reînnoire, un fel de renaştere religioasă care a avut loc în Tibet. Viaţa ei a început în cadrul ierarhiei budiste din timpul ei, fiind apreciată şi privilegiată. A părăsit toate acestea.

Se spune că în existenţa anterioară ea a fost un yoghin indian care şi-a abandonat corpul într-o peşteră şi conştiinţa lui a călătorit spre Tibet unde a intrat în pântecele unei femei bune la suflet, de viţă nobilă, numită Bumchan. În noaptea conceperii lui Machig, toţi au avut vise extraordinare, un semn de bun augur în tibet. Când s-a născut fetiţa, a avut multe semne speciale şi a fost înconjurată de lumină iar în mijlocul frunţii avea o formă ca de un al treilea ochi. Crezând că este o diformitate, mama a ascuns copilul în spatele uşii temându-se de ce va spune soţul ei.

Tatăl a auzit că s-a născut copilul şi a insistat să o vadă. El a văzut mantra sacră AH scrisă foarte fin pe cel de-al treilea ochi al ei şi a văzut că are toate semnele unei Dakini a înţelepciunii. Machig a crescut repede şi a fost extrem de precoce. Înainte de a împlini 3 ani, ştia deja multe mantre . A învăţat foarte uşor să citească până la vârsta de 5 ani, doar fiindu-i arătate literele. Când a împlinit opt ani deja putea să recite Prajna Paramita Sutra cea cu 8 mii de versuri, de două ori într-o singură zi. Guvernatorul districtului a auzit de ea şi a testat-o public. A fost capabilă să recite şi să explice înţelesul sutra-ei. Guvernatorul a fost impresionat şi a numit-o Labdron, Lumina strălucitoare din Lab (zona în care s-a născut ea), declarând că e o dakini a înţelepciunii şi a recomandat să fie protejată de influenţa oamenilor răi.

Întorcându-se acasă, Machig Lapdron împreună cu mama şi sora ei au petrecut 5 ani studiind şi recitând diferitele forme ale Prajna Paramita Sutra-ei. Această sutra a fost considerată cea mai sacră dintre învăţăturile lui Buddha, doar atingerea sau vederea ei considerându-se că ar fi adus binecuvântări şi vindecare. Recitarea ei era o mare binecuvântare şi era important de câte ori era recitată . O persoană care putea să citească repede avea o meserie foarte preţuită.

Când Machig avea 13 ani, mama ei a murit şi ea împreună cu sora ei au început să studieze cu diferiţi învăţători. Când avea 16 ani, Machig a studiat cu Lama Drapa care a învăţat-o în profunzime despre Prajna Paramita Sutra. El i-a cerut să rămână cu el timp de 4 ani ca cititorul lui oficial. Ea a fost de acord şi a început să citească pentru mânăstirea acestuia, mergând la casele laicilor şi recitând Sutra. În acest fel ea s-a scufundat şi mai mult în această învăţătură în timp ce îşi slujea maestrul. Întreaga viaţă a lui Machig a fost marcată de Prajna Paramita Sutra şi învăţăturile ei se bazează destul de mult pe aceasta. Întreaga practică a Chod-ului care vizează să depăşească ataşamentul de ego pentru a percepe adevărata esenţă a fiinţei, non-duală, e bazată pe Prajna Paramita Sutra. De asemenea modul în care Machig a înţeles natura demonilor se bazează pe citirea repetată şi înţelegerea sutra-ei.

Prajna Paramita are mai multe înţelesuri. Unul dintre ele se referă la înţelepciunea nondualităţii pe care o au cei ”treziţi”. O alta se referă la calea care conduce la non-dualitate, cunoaşterea sau înţelepciunea care conduce la trezire. Un alt înţeles se referă la textele care revelează această înţelepciune. De asemena se referă şi la încarnarea acestei înţelepciuni sub forma primei zeiţe Buddhiste.

Prajna înseamnă înţelepciune transcendentă acea înţelepciune care transcende realitatea obişnuită şi conduce la adevărata realitate. Sunt mai multe tipuri de prajna, de înţelepciune, dar doar Prajna Paramita este înţelepciunea perfectă, acea înţelepciune care trece dincolo de percepţiile şi cunoaşterea obişnuită şi vede drept în inima lucrurilor.

Paramita înseamnă perfecţiune sau ceea ce trece dincolo. Există 6 paramita care sunt văzute ca acţiune ce trebuie realizate constant pentru a atinge perfecţiunea minţii trezite (bodhicitta). Acestea sunt generozitatea, răbdarea, disciplina (sau conduita etică), hărnicia plină de bucurie, meditaţia şi înţelepciunea (prajna).

Un citat binecunoscut din Sutra Inimii, o parte esenţială a Prajna Paramitei spune:

Forma este vid, vidul este formă, forma nu este altceva decât vidul, vidul nu este altceva decât forma.”

În timp ce Machig primea aceste învăţături profunde ale Prajna Paramitei, un mare yoghin indian numit Dampa Sangye a venit din India datorită unei viziuni a unei încarnări precedente a lui Machig. În noaptea de dinaintea întâlnirii lor, Machig a visat şi ea despre el. Dimineaţa devreme ea s-a dus în curte şi a dat peste el. S-a închinat în faţa lui dar el a oprit-o şi şi-a atins fruntea de a ei, un semn al statutului egal şi al unei conexiuni profunde. Ea l-a întrebat cum ar putea să ajute celelalte fiinţe vii şi el i-a răspuns:

Mărturiseşte-ţi toate defectele ascunse. Aproprie-te de ceea ce consideri respingător în tine. Ajută pe cei pe care crezi că nu îi poţi ajuta. Eliberează-te de orice lucru de care eşti ataşată. Mergi în locurile care te sperie. Fiinţele vii sunt nelimitate precum cerul. Fii conştientă. Găseşte-l pe Buddha înăuntrul tău.”

Aceste învăţături sunt parte din esenţa învăţăturilor despre Chod. Dampa a devenit un învăţător important al lui Machig şi ea a primit multe iniţieri de la el. Unii învăţaţi susţin că linia spirituală a Chodului provine de la Dampa, care i-a transmis-o lui Machig şi aceasta a îmbogăţit-o şi a dat-o mai departe.

La puţin timp după această întâlndire, un mare yoghin numit Lama Sonam Drapa a auzit de Machig. El era un învăţător faimos, dar dezamăgit de lipsa de discipoli adevăraţi. Din acest motiv a devenit un yoghin rătăcitor, călătorind prin munţi şi prin locurile sacre din Tibet. A decis să vină să o testeze. Când a ajuns, i-a spus ”Eşti foarte învăţată în Prajna Paramita, perfecţiunea cunoaşterii profunde, dar înţelegi adevăratul ei sens?”

Ea a răspuns: ”Da, îl înţeleg.”

Atunci explică-mi-l” a rugat-o el.

Ea a explicat în amănunt tot ce a studiat şi a înţeles prin meditaţie. El i-a răspuns: ”În mod evident eşti foarte inteligentă, dar nu pari să fi făcut învăţătura să fie o parte din tine. Tot ce ai spus este corect, dar cel mai important lucru pe care trebuie să-l realizezi este acesta: ”Dacă nu înţelegi cu mintea, vei descoperi un mod proaspăt de a fi. Dacă renunţi la ataşamente, se va naşte o stare dincolo de toate conceptele. Atunci va creşte în tine focul marii înţelepciuni. Ignoranţa întunecată a ataşamentului de ego va fi cucerită. Rădăcina învăţăturilor este să examinezi cu atenţie mişcările propriei tale minţi. Fă asta.”

Machig s-a întors la Prajna Paramita Sutra şi a recitit-o în lumina a ceea ce Lama Sonam i-a spus. A dat peste o secţiune referitoare la natura demonilor şi a fost atât de marcată de ceea ce a citit  încât a atins o înţelegere profundă a Realităţii. A fost un punct de răscruce al vieţii ei şi a fost momentul în care a înţeles natura demonilor.

În mod foarte simplu ea i-a definit astfel:

Ataşamentul de orice fenomen,

de la cel mai grosier la cel mai subtil

trebuie înţeles ca jocul unui demon.”

Traducere – Sebastian Teodor

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria Tantra Shastra